Zona Branului

            La 25 km vest de Brasov, pe soseaua ce iese prin vechiul cartier Bartolomeu si care leaga de veacuri marele oras de la poalele Timpei de Cimpullung Muscel, acolo unde Piatra Craiului se desprinde de masivul Bucegilor se insiruie satele Branului.

  Nascute odata cu legenda batranului Bran, cel care avand mai multi fii le-a daruit spre stapanire vesnica cele 15 sate si catune de astazi si anume: POARTA, SOHODOL, PREDELUT, SIMON, MOIECIUL DE JOS, CHEIA, MOIECIUL DE SUS, ZBARCIOARA, PESTERA, COACAZA, MAGURA, DRUMUL CARULUI, SIRNEA, FUNDATA, FUNDATICA. Ele sunt asezate la o altitudine intre 750 si 1200 m, fiind risipite de-a lungul celei mai vechi cai de legatura intre Transilvania si Muntenia, trecatoarea Branului.

     Zona Branului are forma unei cetati naturale marginite pe toate partile de terase si masive muntoase.Lantul Bucegilor spre est si Masivul Piatra Craiului spre vest strajuiesc lateral culuarul, iar perspectivele nordice si sudice ale acestuia sunt inchise de lanturile muntilor Piatra Craiului si ale muntilor Leaota. Dealurile,  care inconjoara aceste masive muntooase, se rasvrang spre drum dand impresia ca se vor uni in Cheile Turcului. Intrarea in trecatoare este dominata de Castelul Bran.

SATUL BRAN-POARTA

   ASEZAREA:

      Satul Bran-Poarta este situat in stanga soselei Brasov-Campulung ce leaga Transilvania de Muntenia,de-a lungul paraului cu acelasi nume Poarta.El se situeaza la N-V de masivul Bucegi, fiid despartit la est de paraul Portita (hotar intre satul Poarta si satul Sohodol), la vest de "Muchia Vaii Grajdiului" (hotar intre satul Poarta si satul Simon), la sud de masivul Bucegi, iar la nord are o larga deschidere catre Tara Barsei. Intreg satul se intinde de-a lungul paraului sus amintit cu cele doua izvoare "Urlatoarea Mare" si "Urlatoarea Mica". Aceste izvoare isi trag denumirea de la vuietul puternic pe care il fac la iesirea din stanca. Intre cele doua izvoare se afla muntele "Ciobotea". In stanga izvorului "Urlatoarea Mare" se gaseste padurea "Barba Alba" si piscul "Pantece" pe spinarea caruia serpuieste poteca "La Polite" ce face legatura cu muntele "Gaura" ce apartine de comuna Simon. In dreapta, spre est, "Urlatoarea Mica" desparte teritoriul satului Poarta de muntele "Clincea" ce apartina de satul Sohodol. Latimea satului este de numai 200-300m in partea nordica, la drumul national, in gura satului, langa castelul Bran si circa 2 km. in partea sudica. Lungimea satului de-a lungul paraului este de 4-5 km de la castelul Bran pana la liziera padurii.  

 Satul este asezat pe cele doua maluri (dealuri) ale apei curgatoare Valea Portii, care izvoraste din versantul nordic al muntilor Bucegi, apa de munte iute si tumultoasa cu numeroase baltoace pline de pastravi zglobii. La sfarsitul veacului trecut, apa, a produs o inundatie in urma careia intre podetele lui ,,PRUNEL" si a lui ,,PUSCASEL" drumul s-a inundat astfel incat apa si-a modificat albia pe acesta, iar actualul drum se afla pe vechea albie a paraului.

        Din drumul comunal, cam la jumatatea satului, din fata casei lui Prunel, pe partea dreapta a drumului, se desprinde alt drum care imediat se ramnifica in doua. Primul o ia spre dreapta si urca pe Muchia Reitestilor, iar celalalt spre stanga pe Muchia Buricii.

        La circa 100 metri pe partea drapta a drumului comunal se desprinde drumul care trece pe Muchia Garbacestilor (mai tarziu Muchia Dobrogenilor), iar la cateva sute de metri mai sus, tot pe partea dreapta se desprinde Drumul Mircanilor. Cele doua drumuri se intretaie in punctul numit________ , primul urcand pana la Muntele Noaghea, iar celalalt mergand pa curba de nivel ,,PE FRUNTE" pana la Muchia VAII GRAJDULUI, care desparte teritoriul satului Poarta de cel al satului SIMON.

        Turistii care doresc sa urce pe Bucegi pot alege unul din cele trei trasee ce leaga Branul, prin satul Poarta, de varful ,,OMUL" din Bucegi.

         Primul traseu (marcat) pleaca din drumul national DN 73 in dreptul castelului BRAN din gura Portii si parcurge drumul Vaii Portii pe o distanta de circa 2 km pana la prima ramnificatie la stanga, pe Muchia Buricii pana la capatul satului, prin Zanoaga, pe creasta Clincea, pe la Scarisoara, pe Fata Frumoasa pana la varful OMUL.

 Al doilea traseu turistic, (marcat) urmeaza drumul comunal pana la capatul satului,de aici pe drumul forestier pana la poalele muntelui Ciobotea, urca plaiul Ciobotii, trece pe la "Piatra Scrisa", urca pe langa Urlatoarea Mare in Catunul de Jos (catunul este o formatiune geologica in forma de caldare, fiind de fapt urma lasata de ghetarii topiti din Bucegi. In muntii Bucegi sunt 3 astfel de catunuri asezate spre satul Poarta: Catunul de jos, Catunul mijlociu si Catunul de sus). Traseul turistic urca in continuare prin cele 3 catunuri, prin Spintecatura, in Fata Frumoasa spre varful Omul.

          Cel de-al treilea traseu turistic (marcat) se desprinde din cel de-al doilea in locul numit La Bechet, urca plaiul muntelui Pantece, trece pe la Polite in muntele Gaura spre varful Omul.

          Relieful satului Poarta, cu vale ingusta, coaste abrupte si culmi ascutite ca niste muchii de cutit, de unde si denumirea de "Muchii", nu creeaza conditii adecvate pentru agricultura, de aceea principala ocupatie a oamenilor din aceasta zona este cresterea animalelor.

POPULATIA

          Obarsia locuitorilor din zona Branului se pierde in negura timpurilor.Dupa insasi denumirea satului BRAN-POARTA ne putem da seama de influentele diferitelor civilizatii asupra locuitorilor si anume: denumirea de POARTA este de origine daco-romana indicand de fapt "intrare" in Tara Barsei, iar denumirea de Bran este de origine slava venind de la cuvantul "vrana"(intare in butoi) indicand aceeasi intrare in Tara Barsei.

 Avand in vedere faptul ca in jurul anului 1200, dupa construirea catelului Bran, teritoriul comunelor branene faceau parte din latifundiile acestuia ne indreptateste sa credem ca satul Poarta s-a format din primul mileniu al erei naostre.

          Cele mai vechi nume de familie ale locuitorilor din satul Poarta sunt: Clinciu, Noaghea, Olteanu, Buricea, Garbacea, Voinescu, Reit, Oncioiu. Spre a se putea deosebi locuitorii care aveau aceleasi nume aproape fiecare din acestia aveau cate o porecla, ca de exemplu:

                                   Clinciu     -  Calugaru,Buduna, Rocotea

                                   Reit           -  Reituca, Ilanuca, Corcorete

                                   Voinescu -  Matalanicu, Stoenica, Staicut, Dobrogeanu

                                   Oncioiu    -  Pitigoi

                                   Olteanu    -  Prunel, Vaducu, Oltenica

                                   Noaghea  -  Belicoiu, Neata, Tomita, Petric

          Poreclele proveneau fie din diminutive ( Reituca, Stoenica, Oltenica), fie ca indiciu de loc de nastere sau de viata mai indelungata ( Olteanu de la Olt, Rasnoveanu de la Rasnov, Dobrageanu de la dobrogea, Muresanu de la Mures). Unii din locuitori si-au luat numele de familie chiar din porecle. In timp unele nume de familie au disparut datorita faptului ca inaintasii n-au mai avut copii sau au avut numai fete care prin casatorie si-au schimbat numele ca da exemplu numele de Jinga.

          In prezent toti locuitorii din satul Poarta sunt de nationalitate romana. Intelectuali originari din Poarta n-au existat pana la sfarsitul secolului trecut. Abia in a doua decada a secolului XX portenii au inceput sa-si dea copiii la scoli.